“Cei mai mulți dintre copii sunt ca buruienile, cresc singuri. Dumneavoastră aveți un bonsai care are nevoie de mai multă grijă și atenție.” N-am să uit niciodată cuvintele acestea adresate părinților Martei, la o lună de la nasterea acesteia, de un reputat medic neurolog. Erau, în momentul acela, singurele cuvinte care puteau descrie cumva ceea ce urma pentru nepoțica mea și familia ei. Sindromul de care suferă Marta nu le permite medicilor să aiba o opinie clară în legatură cu evoluția ei. Uneori pur si simplu nu există cuvinte potrivite.
Marta nu este doar un “bonsai”, ea este un înger. Este o fetiță blondă care zâmbeste tot timpul. Este un înger care emană doar inocență și bunatate, calități pe care boala nu i le poate șterge vreodată. Asemenea Martei, toți copiii, fie ei “speciali” sau “obișnuiți”, au dreptul să rămână inocenți și buni, indiferent de diagnostice sau tratamente.