Scopul tratamentului medicamentos este să reducă efectele paraliziei cerebrale și să prevină complicațiile. Medicamentele sunt prescrise pentru a reduce spasticitatea și mișcările anormale și pentru a preveni convulsiile.
Medicamentele folosite pentru reducerea spasticității și a mișcărilor anormale includ următoarele:
* Medicamente dopaminergice: Folosite pe scară largă în Parkinson, aceste pastile cresc nivelul de dopamină, o substanță chimică din creier. Efectul îl reprezintă reducerea rigidității și a mișcărilor anormale. Exemplele includ: levodopa/carbidopa (Sinemet) și trihexyphenidyl (Artane).
* Relaxanți musculari: Acești agenți reduc spasticitatea relaxând mușchii direct. Exemplele includ baclofen (Lioresal). Acest medicament poate fi prescris sub formă de pastile sau poate fi administrat automat cu ajutorul unei pompe implantate.
* Benzodiazepine: Aceasta clasă de medicamente acționează asupra chimiei creierului și relaxează mușchii. Cel mai răspândit este diazepamul (Valium).
* Toxina botulinică de tip A: Această substanță este cunoscută drept BOTOX. Atunci când este injectată, ea produce o mica paralizie a mușchiului și reduce contracțiile. În PC este utilizată pentru reducerea spasticității mușchilor brațelor sau picioarelor, lucru care îmbunătățește gradul de mișcare și mobilitatea generală. Acest lucru poate fi important pentru că îi permite copilului să poarte o proteză sau orteză sau chiar să fie așezat confortabil într-un scaun cu rotile. Efectele injecțiilor cu BOTOX durează de regulă între 3 și 6 luni. BOTOX-ul ajută alte tratamente să funcționeze mai bine, precum terapia fizică sau protezarea unui membru. În unele cazuri, folosirea BOTOX-ului poate întârzia necesitatea unei intervenții chirurgicale sau poate face chiar ca aceasta să nu mai fie necesară. Unii oameni au reacții alergice la BOTOX și trebuie să limiteze numărul de injecții sau să le stopeze cu totul.
Medicamentele utilizate în controlul convulsiilor includ următoarele:
* Anticonvulsive: Această clasă de medicamente stopează activitatea convulsiilor pe cât de rapid posibil și previne reapariția lor. Există mai multe medicamente disponibile; ele variază în funcție de mecanismul de acțiune.
* Benzodiazepines: Substanțe precum diazepam sunt utilizate de regulă pentru stoparea convulsiilor când acestea sunt frecvente și de lungă durată. * Dieta ketogenică: Aceasta este o dietă bazată pe alimente bogate în grăsimi care duc la producerea în exces de ketonii care, acționând în creier, pot reduce numărul de convulsii.